Gata cu bâlbâiala! Moldovenii vor să vorbească mai bine în public.

Prima sedinta a clubului Top Toastmasters

Tinerii din Moldova sunt gata să atingă culmile succesului, dar înainte de toate încearcă să-și dezvolte abilitatile de orator. Primul club al oratorilor din Moldova s-a deschis acum un an, iar în ultimele șase luni au fost înființate încă două cluburi de artă oratorică în limba română, și unul – în limba engleză. Ideea se extinde și în afara capitalei: la Tighina, Bălți și Ialoveni, iar în luna decembrie va fi organizat și un concurs național de artă oratorică. Membrii cluburilor sunt convinși că prin abilitățile de orator vor putea obține tot ce își doresc: note mai mari, o slujbă mai bună și success în afaceri.

Discursuri structurate, emoții “ca niciodată” și un public care nu condamnă

Am asistat la o ședință a clubului recent înființat Top Toastmasters. Un grup de 18-20 de tineri, îmbrăcați elegant, unii dintre ei la costum, s-au adunat într-o atmosferă mai formală decît probabil sunt obișnuiți pentru a-și îmbunătăți calitățile de orator. Trei dintre ei din timp și-au pregătit minuțios discursurile, au exersat în fața oglinzii, au încercat să-și controleze gesturile și emoțiile. Iar acum scena le aparține. Moderatorul evenimentului, așa-numitul Toastmaster, îi invită câte unul în scenă, le strânge mâna, așa o cere protocolul, și le oferă cuvântul.

Primul vorbitor este Andrei Bușmachiu.El are șase minute pentru a-și ține primul discurs numit “Ice-breaker” (spărgător de gheață), un discurs despre sine.

“Până în clasa a opta, am cercetat în profunzime toate limitele mediocrității.” începe hotărât vorbitorul. Își controlează bine emoțiile și gesturile. Menține contactul vizual cu publicul. “Am fost cel mai profesionist mediocru din comunitatea mea. Nu aveam inițiativă, nu aveam idei și eram zero în plan social, personal și intelectual. Momentul de cotitură a fost atunci când profesoara de matematică a schimbat tot softul și hard discul personalității mele. Ea m-a determinat să descoper fizica, matematica, chimia, așa încât într-un an de zile am deschis un laborator de fizică și chimie în podul casei bunicii mele în care se aflau acumulatoare, casetofoane și radiouri dezasamblate, inclusiv aparatele de bărbierit ale tatălui meu care dispăreau din cauza experimentelor mele.” Aflăm din discursul lui Andrei că prin ambiție a reușit să obțină rezultate incredibile.

Tânărul povestește grațios și alte întâmplări care i-au marcat viața, și urmărește atent cartonașele afișate de time-keeper – persoana care monitorizează durata discursului. După expirarea a 4 minute se ridică cartonașul verde, după cinci minute – galben, iar după șase minute – cel roșu. Din acest moment vorbitorul are 30 de secunde pentru a-și finisa discursul. Regulile sunt stricte. Dacă trece de 6 minute și 30 secunde, vorbitorul este descalificat și nu mai poate obține titlul de cel mai bun orator al serii votat de public. Andrei a vorbit circa șapte minute. Chiar dacă este eliminat din concurs, el și-a dus discursul până la capăt. Publicul aplaudă.

Andrei are 25 de ani, locuiește în Chișinău și este medic stomatolog rezident. El spune că în timpul discursului său a avut emoții foarte mari, “ca niciodată”. Tânărul vede clubul de artă oratorică ca un mijloc de dezvoltare personală, dar și o ocazie de socializare.

Următorul vorbitor este Lilia Cărăuș, o fată drăguță cu un discurs cu totul special. Lilia cu greu își stăpânește emoțiile și în discursul ei recunoaște că este o fire mai retrasă, dar pregătită pentru o schimbare. Într-un limbaj cumpătat și foarte literar Lilia își povestește experiențele. Părea un discurs extras din memoriile unui scriitor cu propoziții precum “frumos dichisită mergeam cu pași grăbiți”, “miros de gutui în plină iarnă”, “preferam să fiu actorul din spatele culiselor”.

Între timp gramaticianul, rolul jucat de un alt membru al clubului, notează greșelile gramaticale ale tuturor vorbitorilor pentru a fi discutate public mai târziu și “corectate”; iar evaluatorii urmează să evalueze fiecare discurs si să propună recomandări.

Nu toate discursurile sunt pregătite de acasă. Câțiva participanți sunt invitați să țină un discurs improvizat la un subiect pe care nu il cunosc din timp. Primul subiect este “Sunteti președinte. Înainte de alegeri trebuie să le spuneți oamenilor că pensiile vor fi micșorate cu 30%. Cum o veți face?” Un alt tânăr pe nume Alexandru este invitat să țină acest discurs care nu poate depăsi 2 minute și 30 de secunde. Publicul se distrează copios și cu greu se abține să nu întrerupă vorbitorul.

Tinerii percep clubul de artă oratorică ca o oportunitate de a se dezvolta.

Anastasia Doagă este elevă în clasa a 12-a la liceul Spiru Haret din capitală. Din luna iunie frecventează Clubul Oratorilor, iar din octombrie și Clubul de artă oratorică Top Toastmasters. Anastasia spune că arta oratorică este cheia succesului ei pentru că după absolvirea liceului ea vrea să studieze dreptul și să devină avocat sau judecător. “La început am întâmpinat dificultăți în a mă exprima în public. Mă blocam. Aveam o idee foarte amplă, dar nu puteam să o exprim, de aceea am mers la cluburi de oratorie, pentru a-mi îmbunătăți abilitățile de orator. Acum nu mă las copleșită de emoții și încerc să redau până la capăt ceea ce vreau să redau,” dezvăluie Anastasia.

Suntem un popor descurcareț, dar în fața publicului ne cam pierdem

“Era o necesitate să fondăm acest club,” recunoaște Alexandru Bordea, trainer de artă oratorică și unul dintre fondatorii cluburilor Clubul Oratorilor și Top Toastmaster. “În Moldova tot ce înseamnă educație în oratorie lipsește cu desăvârșire, nu se predă nici la școală, nici la facultate, nicăieri. În general suntem un popor destul de descurcăreț. Când vine vorba de povestit bancuri sau cum ne-am petrecut vacanța, suntem cei mai buni oratori, probabil. Dar dacă e vorba despre un discurs în fața publicului la o temă pregătită, aici ne cam pierdem probabil pentru că facem diferență între a vorbi în fața unor prieteni și discursul pe care trebuie să-l ținem în fața unui public mai larg.”

Ideea se extinde și în afara capitalei

Cătălina Iucal, o tânără de 24 de ani, este implicată în toate cele patru cluburi de artă oratorică existente în Moldova. Ea face naveta Chișinău-Ungheni în fiecare sâmbătă pentru a ajuta clubul de artă oratorică din localitatea ei natală să se dezvolte. “Tinerii din Ungheni au un nivel foarte bun și doresc să învețe arta oratorică. Ei au inocența asta de început și foarte multă ambiție.” Cătălina spune că ea și alți membri ai Clubului Oratorilor au fost contactați de tineri din Bălți și Ialoveni care vor să înființeze un astfel de club la ei în localitate. “Solicitările lor este un fapt extraordinar, dar și un semn de alarmă că și oamenii din afara capitalei au nevoie de activități și dezvoltare personală,” spune Cătălina.

La Chisinau arta oratorică se exerseaza si în limba engleză

Sedinta clubului de arta oratorica Toastmaster Club Chisinau. Kate Golovco prezinta un discurs despre meseria de profesor

Mișcarea nu se termină aici. Cei care cunosc limba engleză și vor să-și dezvolte abilitățile de orator în engleză frecventează clubul Toastmasters Club Chișinău, care este primul club de acest gen din Moldova. Media de vârstă ai membrilor acestui club este mai mare, iar unii dintre ei sunt din Statele Unite, Sri Lanca, și Marea Britanie. Participanții acestui club vin din domenii foarte diverse. Unii sunt studenți, alții – profesori, jurnaliști, avocați, manageri, designeri, programiști, etc., iar nivelul de cunoaștere a limbii engleze este unul avansat.

Fondatorul clubului este Nabil Hassim, originar din Sri Lanca si locuitor al Moldovei de 12 ani. Hassim crede ca este absolut necesar ca oamenii din Moldova să aibă ocazia sa exerseze arta oratorică și în limba engleză.

Toastmasters este o organizație internațională de artă oratorică care activează din 1924. Moldova este una dintre puținele țări în care până recent nu exista un astfel de club.

Primul concurs național de artă oratorică va avea loc la 17 decembrie în Chișinău. Tinerii speră că într-o zi vor putea participa si chiar câstiga o competiție internațională de artă oratorică, dar mai mult vor să poată vorbi în public structurat, corect și lejer.

© Marina Vatav și Jurnal de Chișinău